Electrostimulare

Ce diferență există între TENS și stimularea musculară EMS?

TENS înseamnă stimulare nervoasă transcutanată și are ca scop reducerea senzației de durere. Impulsurile acționează pe fibrele nervoase care transportă informația dureroasă, iar pacientul simte o furnicătură sau o vibrație fină, fără contracție puternică. Este abordarea folosită în lombalgii, cervicalgii, dureri articulare cronice sau după efort intens.

EMS, stimularea electrică musculară, urmărește altceva: să provoace contracția mușchiului. Frecvențele sunt diferite, iar senzația e de mușchi care se strânge ritmic. Se folosește pentru tonifiere, pentru reactivarea unui mușchi slăbit după imobilizare și pentru relaxarea contracturilor.

Multe aparate combină ambele funcții pe programe distincte, iar unele adaugă căldură: Omron HeatTens (661 RON) aplică simultan stimulare și încălzire locală, o combinație utilă pe contracturi vechi, unde căldura pregătește țesutul înainte de stimulare. Când citești descrierea unui aparat, verifică întâi ce tip de program oferă, pentru că denumirile comerciale amestecă des cele două funcții.

Cum alegi aparatul potrivit: programe, canale și dimensiunea electrozilor?

Primul criteriu este locul de aplicare. Pentru zone mici — încheietură, cot, genunchi — un aparat compact ca Omron Pocket Tens (230 RON) e suficient și încape în buzunar sau în geanta de sală. Pentru spate, fese sau coapse ai nevoie de electrozi mari: setul de paduri Tesmed de 50 x 100 mm (115 RON pentru 4 bucăți) acoperă o suprafață mult mai mare și distribuie curentul uniform.

Al doilea criteriu este numărul de programe și de canale. Un aparat cu mai multe canale poate lucra pe două zone simultan sau pe ambele părți ale coloanei, ceea ce scurtează ședința. Tesmed MAX 5 (787 RON) se adresează utilizării frecvente, cu programe multiple, în timp ce Omron E3 (416 RON) acoperă nevoile obișnuite de acasă. Verifică și tipul de alimentare, autonomia și dacă padurile de rezervă se găsesc separat.

Cum se aplică electrozii și cât rezistă padurile adezive?

Pielea trebuie să fie curată, uscată și fără cremă sau ulei, altfel adezivul nu prinde și curentul se concentrează neuniform. Electrozii se lipesc pe mușchi, de o parte și de alta a zonei dureroase, niciodată direct pe coloană, pe rănile deschise sau pe piele iritată. Aparatul se pornește după lipire, cu intensitatea crescută treptat, până la o senzație clară, dar nu dureroasă.

Poziționarea corectă face diferența între o ședință utilă și una fără efect: cu cât electrozii încadrează mai bine zona vizată, cu atât curentul traversează țesutul dorit. Iată cum prelungești durata de viață a padurilor:

• lipește-le înapoi pe folia de protecție după fiecare utilizare;
• păstrează-le în pungă închisă, la temperatura camerei, ferite de soare;
• dacă adezivul s-a uscat, umezește ușor suprafața cu câteva picături de apă;
• înlocuiește-le când marginile se ridică sau senzația devine punctiformă și înțepătoare.

Cine trebuie să evite electrostimularea?

Deși aparatele sunt destinate uzului la domiciliu, câteva situații cer prudență sau interzic complet folosirea lor. Persoanele cu stimulator cardiac, defibrilator implantat sau alt dispozitiv electronic implantat nu trebuie să folosească aparate de stimulare fără avizul medicului curant. La fel, femeile însărcinate, pacienții cu epilepsie, cu aritmii severe sau cu tromboză venoasă în zona vizată.

Alte reguli de siguranță pe care merită să le respecți:

• nu aplica electrozii pe zona anterioară a gâtului, pe tâmple sau peste ochi;
• nu folosi aparatul pe piele amorțită, cu sensibilitate scăzută sau pe zone cu implanturi metalice, fără recomandare medicală;
• nu conduce și nu folosi aparatul în apă sau în cadă;
• oprește ședința dacă apare durere, roșeață persistentă sau amețeală.

Pentru o durere nouă, apărută brusc și neexplicată, prima etapă rămâne diagnosticul, nu stimularea electrică.