Scaune de recoltare

Cum alegi un scaun de recoltare potrivit pentru punctul de prelevare?

Pornește de la numărul de pacienți pe zi. Pentru un cabinet cu program scurt sau un punct de recoltare secundar, un model mecanic precum TM-A 1009 (1.284 RON) acoperă nevoia: poziție de lucru fixă, cotiere reglabile și structură simplă, fără cablu de alimentare. Pentru laboratoare cu flux continuu, un scaun electric scurtează timpul dintre pacienți, pentru că reglezi înălțimea și înclinarea din butoane, fără să întrerupi manevra.

Verifică apoi trei detalii practice:

• accesul la ambele brațe, ca să nu muți scaunul când vena bună este pe partea opusă;
• reglajul cotierei pe înălțime și pe unghi, pentru sprijinul complet al antebrațului;
• spațiul liber în față, necesar dacă pacientul trebuie coborât rapid în poziție culcată la lipotimie.

Nu în ultimul rând, alege culoarea tapițeriei în funcție de restul mobilierului: gama TM-A 1009 se livrează în albastru, light blue, caramel, verde deschis și roz, iar modelul cu trei motoare TM-A 1023 în bej, roșu sau negru.

Ce diferențe există între scaunele mecanice și cele electrice?

Diferența se vede în trei locuri: preț, viteză de reglaj și efortul operatorului. Modelul mecanic TM-A 1009 costă 1.284 RON și se ajustează manual, prin manete și blocaje. Varianta electrică TM-A 1022 (5.374 RON) mișcă scaunul cu motor, iar TM-A 1023, cu trei motoare (5.726 RON), comandă separat înălțimea, spătarul și suportul de picioare — de aici și trecerea rapidă din poziția șezut într-o poziție întinsă, cu picioarele ridicate.

Practic, un scaun electric are sens când recoltezi multe ore pe zi, când lucrezi frecvent cu pacienți vârstnici sau cu mobilitate redusă și când vrei să reduci solicitarea spatelui personalului. Un model mecanic rămâne alegerea rațională pentru volume mici, pentru spații fără priză în apropiere și pentru buget limitat. Ține cont că orice mecanism electric adaugă un cablu, o telecomandă și piese care trebuie verificate periodic.

Cum se întrețin tapițeria și mecanismele scaunului?

Tapițeria sintetică se șterge după fiecare pacient, cu o lavetă umedă și un dezinfectant de suprafețe compatibil cu materialele sintetice. Evită alcoolul în concentrație mare, acetona și clorul nediluat: usucă materialul și fisurează stratul superficial exact pe zonele de îndoire. Nu lăsa soluția să băltească pe cusături, pentru că umezeala infiltrată desprinde lipiturile și pătează spuma de la interior.

Lunar, verifică:

• strângerea șuruburilor de la cotiere, spătar și suportul de picioare;
• starea capacelor de plastic și a picioarelor de sprijin;
• jocul mecanismelor de reglaj și, la modelele electrice, integritatea cablului și a telecomenzii.

O husă de protecție sau rola de hârtie pe zona de sprijin prelungește considerabil viața tapițeriei, mai ales la scaunele folosite intens, unde uzura apare întotdeauna prima pe cotiere. Dacă observi o fisură, intervino imediat cu un petic de reparație pentru materiale sintetice: lăsată așa, spuma din interior absoarbe lichide și zona nu mai poate fi dezinfectată corect.